

|
NANOFUNC |
|
Your business tag line here. |
|
Product Detail |

|
NANOFUNC |
|
Your business tag line here. |

|
NANOFUNC |
|
Your business tag line here. |


|
NANOFUNC |
|
Your business tag line here. |











|
REZULTATE |
|
A fost ales pentru reactiile de functionalizare si polimerizare monomerul pirol. Pentru functionalizarea acestuia se foloseste reactia de substitutie electrofila a unui atom de hidrogen de pe inelul aromatic si reactia de substitutie a hidrogenului de la atomul de azot in cazul pirolului.
|
|
Pentru elucidarea structurii şi a funcţionalităţii acestor sisteme s-au modelat geometriile sistemelor folosind pachetul de programe GAUSSIAN03 pentru sisteme Linux cu arhitectură de 64 de biţi. S-a aplicat metoda Teoriei Funcţionalelor de Densitate (numită în literatura de specialitate Density Functional Theory sau DFT) şi am utilizat două seturi de baze de tip Pople: 6-31G, respectiv 6-31++G(2d,2p).
|
|
acidul 4-(3-pirol)-4-oxobutiric |
|
acidul 4-oxo-(4-pirol-1-il)-butiric |
|
Structura celor doi monomeri este foarte asemănătoare, diferenţa constă numai în legătura dintre ciclul pirolic şi lanţul de carbon. Energia totală a celor două sisteme are valori apropiate (-590.771004 a.u. pentru monomerul 1, respectiv -590.770663 a.u. pentru acidul 4-oxo-(4-pirol-1-il)-butiric ). |
|
Cei doi monomeri au fost obtinuti prin doua metode, schmele de reactie sunt prezentate mai jos: |

|
Cu monomerii astfel obtinuti au fost obtinute structurile polimerice Poli(pirol-co- acid β-(pirol-1-il) –propanoic), Poli(pirol-co- acid 4-(pirol-3-il)-4-oxobutiric) |

|
Caracterizarea fizica
|
|
Elaborate metodele de laborator pentru obtinerea polimerilor functionalizati: poli(pirol-co-acid β-(pirol-1-il)-propanoic) si poli(pirol-co-acid 4-(pirol-3-il)-4-oxobutirirc).
· Au fost aplicate mai multe metode de sinteza pentru a alege o metoda optima prin care sa obtinem monomerul substituit in cantitati ridicate intr-un timp scurt si cu costuri scazute. Pentru a elabora metodele de laborator pentru obtinerea polipirolului functionalizat cu diferite grupari si in diferite pozitii ale inelului pirolic s-au sintetizat cei doi monomeri pirolici acidul β-(pirol-1-il)-propanoic si acidul 4-(pirol-3-il)-4-oxobutiric. · Parametrii de sinteza ai polipirolului functionalizat care au o influenta deosebita asupra reactiei sunt: agentul de oxidare, raportul dintre oxidant si monomer, temperature si timpul de reactie. Parametrii de sinteza au fost in asa fel alesi incat sa se asigure o inglobare a cat mai multor unitati monomerice substituite in lantul polymeric. · Metodele de sinteza pentru obtinerea polipirolului functionalizat dezvoltate pot fi aplicate pentru obtinerea de composite pe baza de polipirol functionalizat. In acest fel se largeste domeniul pentru aplicatiile polipirolului functionalizat. |
|
Functionalizarea nanocompozitelor pe baza de polimer conjugat si nanofluide magnetice · S-au obtinut si caracterizat nanostructure functionalizate pe baza de nanopartilule magnetice si copolimeri pirolici functionalizati. Utilizarea nanoparticulelor magnetice stabilizate cu diferiti surfactanti sub forma de fluid magnetic a permis incapsularea acestora intr-un invelis de polimer conductor functionalizat, obtinandu-se nanostructure de tip “core-shell”
· Sinteza nanofluidelor magnetice are loc in doua etape: A) in prima faza prepararea nanoparticulelor magnetice B) Dispersarea nanoparticulelor magnetice sintetizate in diferite medii de dispersie. Pentru stabilizarea sterica s-au folosit urmatoarele combinatii de stabilizanti: DBS-DBS, acid miristic (MA) - DBS.
· Obtinerea nanostructurilor magnetice pe baza de polimer functionalizat, s-a realizat prin intermediul reactiei de polimerizare a unitatilor monomerice substituite si nesubstituite in prezenta de nanofluid magnetic dispersat in apa. Ca si monomeri functionalizati s-au utilizat acidul β-(pirol-1-il)-propanoic si 2,5-dioxopirolidinil-3-(pirol-1-il)propanoat.
· Probele astfel obtinute au fost caracterizate morfologic, prin spectroscopie FTIR, prin spectroscopie de fotoelectroni, precum si caracterizate din punct de vedere magnetic.
· Imaginile TEM si HRTEM indica formarea structurii de tip core-shell a nanostructurilor magnetice functionalizate, cu un miez magnetic cristalin Fe3O4 acoperit de stratul de copolymer, avand o grosime de aproximativ 1,5—3 nm. · Formarea nanostructurilor magnetice functionalizate prin inserarea unitatilor de pirol substituit in cadrul lantului pirolic care inconjoara particular magnetica, a fost demonstrate cu ajutorul spectroscopiei FTIR si XPS. · Din curbele de magnetizare in functie de campul magnetic aplicat ale nanostructurilor magnetice functionalizate se observa ca acestea nu prezinta histerezis, ceea ce indica o comportare superparamagnetica a nanocompozitelor investigate. Acest tip de comportare satisface cerintele aplicarii acetsor nanocompozite magnetice pentru biotehnologii.
|