.PNG "Versiunea în limba Română")
.PNG "English version")
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
 |
|
|
| Contacte
semnificative: |
| Director
de proiect |
|
REZULTATELE ETAPELOR PROIECTULUI
ETAPA - II
(26.02.2009. - 15.06.2009.) Identificare prin metode semicantitative a elementelor prezente în eşantioane A fost utilizat pentru experimente spectrometrul de masă cu plasmă cuplată inductiv Perkin-Elmer Elan DRC (e) ICP-MS. Pentru analiza rapidă a unei probe total necunoscute softul instrumentului ELAN furnizează o metodă semicantitativă complet automatizată. Această tehnică permite să se determine concentraţia a până la 81 de elemente dintr-un eşantion la o singură măsurare. Metoda semicantitativă este folositoare pentru analiza rapidă a multor tipuri de materiale şi este valoroasă când se doreşte o evaluare rapidă a unui număr mare de probe, iar precizia limitată a determinărilor semicantitative este acceptabilă pentru aplicaţie. Metoda semicantitativă furnizează deasemenea un mod excelent de a măsura rapid concentraţia aproximativă a elementelor analit în probe necunoscute. Această abordare poate fi utilizată eficient pentru a obţine date înaintea unei analize detailate cantitative de mare precizie şi acurateţe. Prin tehnica TotalQuant este explorat întregul spectru de masă, înţelegând prin aceasta că nu este necesară menţionarea elementelor individuale care se doresc a se determina. În acest studiu, au fost caracterizate ape ce alimentează municipiul Cluj-Napoca, prelevate din: Lacul Beliş, Coada Lacului Tarniţa, Tarniţa, Someşul Cald, Someşul Rece, Staţia de tratare Gilău, Şapca Verde (intrare Cluj), precum şi ape care alimentează judeţul Sălaj, prelevate din râul Crasna şi lacul Vârşolţ. În toate probele de ape au fost identificate un număr larg de elemente; pentru majoritatea elementelor identificate concentraţiile au fost relativ apropiate, depinzând de variabilitatea punctelor de colectare locale. În cazul apelor studiate din judeţul Cluj, aportul metalelor majoritare a fost relativ constant la toate apele analizate: Na(11-27%), Mg(15-26%), K(3-7%), Ca(40-70%), predominând calciul, în domeniul de concentraţii 5-10 mg/l, faţă de apele din Sălaj unde tot calciul a fost cel majoritar, dar în concentraţii mai mari, de ordinul 20-40 mg/l. Studiul realizat pentru probe de ape prelevate din aceleaşi zone, perioade calendaristice diferite a arătat faptul că în lunile mai calde au fost concentraţii mai mari de sodiu şi magneziu iar în lunile mai reci concentraţii mai mari de Ca,Mn,Ti,V, Fe. Deşi au fost realizate doar determinări semicantitative se poate afirma că, calitatea apei este influenţată de condiţiile climaterice. Sedimentele de pe fundul lacurilor sunt un excelent martor al calităţii apei, ele conservă informaţii importante ale mediului şi sunt recunoscute ca o sursă de contaminanţi în sisteme acvatice, ca urmare a condiţiilor fizico-chimice locale. Studiul comparativ privind caracterizarea din punct de vedere al concentraţiilor de metale în probe de sediment/sol/vegetaţie din aceeaşi zonă de prelevare a arătat că elementele uşoare predomină în ordinea sediment>sol>vegetaţii, solul fiind mai bogat în sodiu, iar frunzele în magneziu şi potasiu. Sedimentele sunt mai bogate în Fe, Mn, Co, Zn, Ti în timp ce solurile sunt mai bogate în Al,Ba,Si. Deasemenea predomină în sedimente mai mult decât în soluri şi frunze metale rare şi metale toxice. În toate probele analizate (apă, sediment, sol) au fost găsite cantităţi de stronţiu, în concentraţii variind între câteva zeci până la câteva sute de µg/l. Aceste concentraţii permit determinări de rapoarte izotopice pentru izotopii acestui element.
|
